PRESEDINTE AL SENATULUI ROMANIEI
NICOLAE VACAROIU
STIMATE DOMN
Ma numesc ROBERT HORVATH, sunt de profesie CINEAST , absolvent al Institutului de Arta Teatrala si Cinematografica Bucuresti (IATC) , am lucrat la prncipalele studiouri din Romania, indeosebi la Televiziunea Romana. Actualmente, imi continui activitatea la studioul meu de film,cu sedii in Manhattan (New York) si Tokio. Sunt cunoscut, de asemenea, in calitate de grafician, ilustrator si pictor.
Pentru prima data in istoria post belica un stat ce se declara democratic, ROMANIA ORGANIZEAEA UN EVENIMENT DE TIP, ANTISEMIT.Prin geamul Galeriei Romane trecatorii pot vedea: ZVASTICA LUI HITLER pe un ponei, un perete intreg pe care sunt pictate doua MENORE DESECRATE INGROZITOR, un rabin care are tatuat semnul SS si bineinteles batjocura continua cu Moise care se pregateste de sex cu David,un evreu religios care se impreuneaza cu un elefant,etc.Este greu de crezut dar ACEST SPECTACOL RUSINOS SE PETRECE LA INSTITUTUL CULTURAL ROMAN DIN NEW YORK. La vederea acestei provocari provaduind deschis ura de rasa, m-am hotarat sa chem politia si sa anunt autoritatile specializate in” HATE CRIME” crime.”Am prezentat unui departament special fotografii care pe langa antisemitism sunt probe a unui delir pornografic a unei religii care neaga orice forma de umanism, sau convietuire sociala.Stilul de viata a acestor artisti nomazi proveniti din gura canalelor ,care dorm in cimitire sau case parasite care traiesc din cersit si DROGURI a fost deasemenea un factor in hotararea politiei de a actiona.(”Timisorenii care au speriat America”,Ziar local “) Amanuntele descinderii politiei si a manifestatiei spontane antinaziste, se gasesc in articolul “Nazisti in New York ” nymazin,ny. Desecrarea unei menore intr-un oras cu o larga populatie evreiasca este o provocare grava si nu va fi iertata niciodata.Punerea cuvintului Fuck pe un simbol sacru, inseamna sfirsitul orcarei cariere politice,inclusiv cea a presedintelui Traian Basescu.Dansul are datoria morala de a cere scuze celor jigniti ca si comunitatii romane din America. In cateva cuvinte bine alese adresate newyorkezilor PRESEDINTELE TREBUE SA SPUNA ADEVARUL;
ROMANII SUNT POPOR AL BINELUI CARE NU ARE NIMIC COMUN CU GRUPUL ANTISEMIT PATAPIEVICI. ACEASTA EXPOZITIE
TREBUE SA-SI INCHIDA IMEDIAT PORTILE.
DOMNULE PRESEDINTE
Faptele care le voi prezenta in continuare au o importanta speciala , pentru ele ating nu numai perceptia asupra Romaniei ci insusi SECURITATEA STATULUIi.Avem deaface cu o PENETRARE masiva a unor secte orgiastice sau cu caracter satanic, la toate nivelele statului;GUVERN,DIPLOMATIE, CULTURA .Avand la dispozitie SUME DE BANI URIASE PROVENITE DIN VANZAREA DROGURILOR, profitind de coruptia generalizata si anarhia politica aceste secte preiau portiuni intregi ale corpului diplomatic.Folosind din plin imunitatea diplomatica,departe de ochiul presei ,sub umbrela unui minister de externe absolut corupt si incompetent,aceste triburi violente si periculoase devin un fel de stat in stat. AICI LA NEW YORK UN GRUP EXTREMIST PERICULOS SI VIOLENTA PRELUAT NU NUMAI INSTITUTUL CULTURAL ROMAN CI SI INTREAGA CLADIRE ,CU GARZI, CONSULI SI REPREZENTANTI CU TOT. . Sub pretextul unei expozitii un grup de derbedei drogati fara casa sau adresa in Romania sunt cazati de multe luni in cladirea oficiala a statului. Batjocorind garzile ei au devinit spaima vecinilor si diplomatilor cazati in cladirea misiunii. Avind ca lider pe un lumpen desgustator Cristian Neagoe aceasta haita este vinovata de degradarea cu grafitii al celor mai elegante cartiere din metropola.Consumator de droguri si excremente,bautor de urina, (www.badin.ro ) acest Neagoe a devenit nu numai director al ICR ci si un fel de legenda a elitei intelectuale bucurestiene. Purtator de cuvint al culturii romanesti , acest neom a devenit cheie si simbol a unui scandal care poate avea repercusiuni politice importante.
Caracterul acestei grup satanic a putut sa fie studiat si evaluat chiar pe blogul sectei numite Zacusca Senzual.(de cateva zile blogul este blocat ) reliefand o secta extrem de periculoasa bazata pe cultul diavolului si a mortii.Iata cateva din preocuparile si ritualurile secrete:
-Transfuzia singelui de la animale la om,Ritaluri cu cranii umane ,ritualul anticrist in grupuri largi la lumina luminarilor cu batjocorirea lui Cristos.Desecrarea icoanelor,Intrebuintarea urinei amestecata cu droguri ca bautura afrodisiace,Manual pentru obtinerea drogurilor,masti si instrumente de tortura si flagelari,Instructiuni pentru spargerea codurilor bancare,si multe altele.Atasat de aceasta scrisoare va trimet cateva zeci de fotorafii si texte care sper sa faca parte din dosarul comisiei de ancheta a Senatului Roman.Cateva din fotografii vor fi transmise presei romane si mediei internationale.
Cu cateva saptamani in urma am trimis o srisoare oficiala autritatilor romane din SUA (ambasador Adrian Vierita, Daniela Gitman, Bogdan Neagu, Ilinca Ilie. Consul General New York Piotro Lucian Pavone ) din care citez un fragment:
Zacusca Senzual .Conducatul acestei secte cu ramificatii internatiole este Cristian Neagoe directorul de programe la centrul din NY. Aceasta secta conbinia satanismul, drogurile cu o ideologie indreptata impotriva orcarei credinte sau forme de umanism. Va pun la dispozitie doua materiale. Aceste materiale trebue imediat transferate specialistilor. Pentru a asigura protectia cetatenilor din cladirea Consulatului Roman aceste caractere trebue trimisie imediat in tara. Sunt cu mult mai periculosi ca MISA Pentru ca acesti indivizi vorbesc deschis despre intrebuintarea, drogurilor nu vad nici o problema de ordin legal. Domnul Cristian Neagoie trebuie imediat arestat. Va rog insistent sa instintati fara nici o intirziere pe PERSEDINTE TRAIAN BASESCU despre cele intimplate. Patapievici, Suteu trebuie imediat schimbati DESCHISA O ANCHETA PALAMENTARA
. Autoritatile americane sunt foarte ingrijorate deinfiltrarea acestor satanisti pe filiera diplomatica. Va asigur ca situatia este extrem de grava si fara intoarcere .VA ANUNT OFICIAL CA IN CALITATE DE CETATEAN AMERICAN AM CONTACTAT FBI, SI AM CERUT PROTECTIA ACESTEI INSTITUTII. Sunt deasemenea cetatean japonez.
A doua zi avind o discutie cu consulul Pavoni am exprimat parerea ca asa numitii artisti simtind ca sunt incoltiti si neavand nimic de pierdut pot deveni extrem de periculosi.Am contactat deasemenea Ambasada Romaniei cerand oficialiSA FIU PUS IN CCONTACT CU SIE.
Am explicat atasatului cultural Ilinca Ilie in patru convorbiri succesive, ca situatiaeste deosebit este extrem de grava si va scapa in scurt timp de sub orice control. La cateva ore presimtirile mele sau adeverit din plin. BANDA LUI NEAGOE A ATACAT SI VANDALIZAT CLADIREA OFICIALA A STATULUI ROMAN, CARE GAZDUESTE MISIUNEALAONU,COSULATUL.INSTITUTUL CULTURAL ROMAN SI GALERIA DE ARTA. Prima victima a fost chiar expozitia lor numita sugestiv “Fridom for lazi parti”. Astfel trecatorii neavizati au putut vedea prin geamul galeriei Romania un grup de barbari care rup , taie distrug tot ce le iese in cale lasand o mizerie de nedescris. Urmeaza in curand etajele superioriore camerele si holurile fiind murdarite de grafitti si limbaj scatologic. Orgia cu droguri si alcohol dureaza toata noatea, fiind inpanate de ragete salbatice care tin in piciore tot cartierul. Trebue sa mentionez ca toate aceste oribilitati au loc la cateva minute de cladirea ONU. Astfel diplomatii de pe tot globul locuind in vecinitate ,sau bucurat din plin de cultura dementa, exportata de regimul de la Bucuresti. Odata cu venirea dimineti ,in plina lumina a inceput VANDALIZAREA IN EXTERIOR A CLADIRII CARE ARBOREAZA DRAPELUL NATIONAL SI ARE DEASUPRA INTRARII STEMA ROMANIEI . Aceasta agresiune fara precedent este documentata de un video profesionist (John Gabriel Marinescu-www.badin.ro) si in care se vad grafiti de cativa metrii manjind pur si simplu fatada institutiei. Uluitor este ca nim eni nu intervine pentru a opri agresiunea Pentru ca este un caz de o extrema gravitate este cazul ca presedintele inca in functie Traian Basescu sa fie chemat sa dea explicatii de ce fortele de ordine NU AU FOST LASATE SA-SI FACA DATORIA..Un presedinte are datoria prin constitutie sa apere teritotoriul tarii.Daca nu poate, sau nu vrea este cazul sa lase pe altii sa o faca.Nu pot sa cred ca clanul Patapievici este mai important decat demnitatea tuturor.In orice tara din lume banditii care indrasnesc sa atace ambasadele, consulatele sunt aresati imediat si chiar trimisi in fata tribunalelor militare. La noi apar la conferinte de presa fiind declarati valori nationale. La conferinta respectiva dupa ce au incercat sa dea respectabilitate zvasticii, fascioizii au mers atat de parte incat sa declare ca directorul Muzeului Holocaustului Radu Ioanid ar fi de acord cu expozitia nazista si chiar a intervenit la FBI si Departamentul de Stat in defavoarea mea. Auzind aceasta declaratie oficiala (ziarul Cotidianul publica aceasta diversiune pe larg) am contactat in persoana in cauza la telefon. Domnul Ioanid a negat categoric aceasta afrmatie si desmintit ca ar fi dat vreun interviu pe aceasta tema. Pentru ca domnul Patapievici ,intrebuinteaza pozitia de cel mei inalt functionar cultural al tarii, pentru promavarea antisemitismului aparind in public zvastica,simbolul nazismui,este cazul ca comisia culturala asenatului sa ceara imediat destituirea sa. DOMNULE PRESEDINTE Studiind cu atentie documentele despre cultul Zacusca Senzual nu am gasit nici o tenta de antisemitism.Avind de aface cu un cult al diavolului atentia negativa este indreptata spre Dumnezeul crestin.Atunci cum se explica antisemitismul feroce al expozitiei ICR de la NewYork.
In final o sa cer scuze de la cititori mei ca am mai mincat cite o litera s-au am gresit cite un semn de punct, dar am fost (si sint) ASA DE NERVOS PE CE SE INTIMPLA CU ROMANIA
septembrie 7, 2008 la 11:48 pm
Postarile sa fie ceva mai scurte ca sa se poata citi..
septembrie 8, 2008 la 11:16 pm
@Patapixsineagoe.
Ai dreptate, dar am atitea de spus ca ma cam fura apa. O sa incerc sa controlez lungimea.
septembrie 11, 2008 la 8:33 am
Robert Horvath- Scrisoare deschisa catre Regele Mihai I al Romaniei
Robert Horvath: „Românii, criminali sau eroi?“
MAJESTĂŢII SALE REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI
Sire,
Mă numesc Robert Horvath şi sunt de profesie cineast, absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti (I.A.T.C.) şi am lucrat în mai multe studiouri mari din România, îndeosebi la Televiziunea Română. Actualmente, îmi continui activitatea la studioul meu de film, cu sedii în New York şi Tokio. Sunt cunoscut, de asemenea, sub numele de Deva (oraşul unde m-am născut) în calitate de grafician, ilustrator şi pictor.
Majestate,
Fiind un erou al copilăriei mele, am purtat întodeauna, în buzunarul pantalonilor, o monedă de argint cu efigia Dumneavoastră. Această monedă mi-a fost confiscată de Securitate şi niciodată înapoiată. Fiind acuzat de spionaj (prin transmiterea unor materiale filmate despre Ceauşescu spre Occident), mi-am propus ca, în cazul în care scap cu viaţă, să nu uit nimic şi să mă alătur celor care au vrut o contra-revoluţie în România. Acest lucru ar fi însemnat readucerea adevăratelor valori la vârful ţării şi reversarea revoluţiei sociale care a adus la conducere scursura mahalalelor, adunată cu pleava de leneşi de la marginea satelor. M-am alăturat celor care au vrut să reinstaureze mult hulitul regim “burghezo-moşieresc”, care, într-un timp istoric extrem de scurt, a adus prosperitate şi intrarea ţării în civilizaţia europeană.
Am vrut să aducem înapoi un regim care să redea demnitatea Armatei Române, mereu terfelită şi acum, peste noapte, acuzată de uciderea a aproape jumătate milion de români evrei; am vrut o întoacere la Dumnezeu şi la Biserică; am vrut o reîntoarcere la adevărata cultură; am vrut o şcoală unde copiii să nu înveţe minciuni şi să vină acasă plângând auzind că părinţii şi bunicii lor au fost cei mai mari criminali de război. Am crezut în reconciliere, în iertarea celor care au greşit, dar şi în pedeapsirea celor care au ucis. Mă refer, aici, la genocidul împotriva unor oameni nevinovaţi, a căror singură vină a fost că au citit mai multe cărţi şi că nu au fost ţărani săraci. Am vrut un rege care să apere legile, Constituţia şi, implicit, să ne apere pe noi.
Majestate,
Am dorit ca dumneavoastră, fiind o personificare a însăşi istoriei celui de al Doilea Război Mondial, să rupeţi, în sfârşit, tăcerea, spunând adevărul că ROMÂNII NU SUNT VINOVAŢI PENTRU HOLOCAUST ci, dimpotrivă, au făcut un lucru pe care alţii nu au îndrăznit să-l gândească: AU SALVAT ÎNTREAGA POPULAŢIE EVREIASCĂ DE LA HOLOCAUST. Acest moment unic al istoriei, când un popor salvează un alt popor de la moarte, trebuie făcut cunoscut şi, sper, celebrat de evrei şi de români împreună. Este momentul, cred, Majestate, ca, prin vocea Dumneavoastră, ultima personalitate importantă a celui de-al Doilea Război Mondial rămasă în viaţă, acest miracol românesc să fie făcut cunoscut întregii lumi. Nu cred că există un loc mai prielnic pentru a spune ADEVĂRUL decât aici, la New York, la o sinagogă cu evrei români. După o introducere despre rolul monarhiei – în special al Reginei Elena, mama Dvs. -în salvarea evreilor, va veni şi rândul Majestăţii Voastre. Nu rămâne decât să spuneţi: “Eu am fost acolo şi ştiu ce s-a întâmplat. Românii i-au salvat pe toţi evreii de pe teritoriul Regatului României, regatul meu”. Aceste cuvinte, puţine dar magice, îndreptând istoria, vor reda românilor, pentru totdeauna, demnitatea furată. Veţi vorbi, probabil, cu lacrimi în ochi, despre suferinţa evreilor şi îi veţi asigura că majoritatea românilor a fost alături de ei. Astfel, în faţa unei presiuni extraordinare, având trupe germane în ţară, întreaga societate românească, monarhia, partidele istorice şi Biserica au pactizat şi conspirat pentru salvarea evreilor. Nu veţi uita să spuneţi că a existat un singur om în toată istoria războiului care i s-a opus lui Hitler, spunându-i, fără ezitare: “Nu îi dau pe evreii mei” (rostită de Mareşalul Ion Antonescu). Vă sugerez, în final, să folosiţi un citat al marelui rabin Şafran, care, vorbind de anii războiului, îşi arată iubirea şi recunoştinţa pentru “bunul şi blajinul popor român”. Un rege are datoria să spună unui popor când a greşit, să-l laude pentru bine şi să-l apere în faţa lumii când este nedreptăţit şi umilit.
Responsibilitatea guvernului de la Bucureşti pentru crimele comise în primele două luni de război este de netăgăduit. De asemenea, nu trebuie negat faptul că familii întregi din populaţia evreiască din Basarabia şi Bucovina au fost deportate dincolo de Nistru, suferind de foame, epidemii sau de epuizare fizică. Dar, pornind de la o tragedie reală, adică moartea a câtorva mii de oameni, fapt prezentat în procesul Ion Antonescu, se ajunge la cea mai bizară deformare a istoriei. Astfel, o comisie condusă de un dezechilibrat mintal, Elie Wiesel, fără nicio competenţă legală sau vreo greutate morală, declară peste noapte România ca fiind prima maşină de ucis (“kiling machine”) din istoria lumii. Deci, Armata Română, a cărei misiune principala era recucerirea unor teritorii, fără ordine primite, fără muniţie şi disciplină germană, fără trupe şi comandouri specializate în operaţii de curăţire (SS şi EInzatszruppe) ucide aproape jumătate milion de oameni, în numai două luni, şi masacrează aproape 8 mii de bătrâni, femei şi copii pe zi (bărbaţii evrei încă în putere fiind încadraţi în Armata Roşie, iar cea mai mare parte a populaţiei evreieşti a fugit în interiorul Rusiei). Astfel, Armata Română depăşeşte cu mult performanţa maşinii de război germane, sprijinită de fasciştii ucrainieni, estonieni şi lituanieni. Pornind pe această linie a ilogicii, putem să ne întrebăm de ce ţăranii români, elementul de bază al Armatei Naţionale, având această unică pornire spre bestialitate, nu au fost folosiţi mai departe în implementarea “Soluţiei Finale” a lui Hitler.
Nu de mult a avut loc, la Institutul Cultural Român din New York (ICR), o întâlnire cu reprezentanţii “Industriei Holocaustului” din Bucureşti, unde s-a “remarcat” d-l general Mihai Ionescu, o veche coadă de topor. Atunci, am reuşit, printr-o intervenţie foarte dură şi percutantă, să-i ridiculizez şi-i să trimit acasă cu coada între picioare pe reprezentanţii celei mai tragicomice comisii din istorie: Comisia Wiesel. Prima şansă a fost dată de Guvernul României în 2002, care, bazându-se pe documentele Arhivei Naţionale şi în conjuncţie cu documentele primite de la Muzeul Holocaustului din Washington, DC, decretează, fără niciun echivoc, că PE TERITORIUL ROMÂNIEI NU A AVUT LOC HOLOCAUSTUL. La mai puţin de doi ani, însă, acelaşi Guvern al României îşi schimbă poziţia, înfiinţând o Comisie care, bazându-se pe aceleaşi documente, decretează că
ÎN ROMÂNIA A AVUT LOC UN GENOCID DE PROPORŢII INIMAGINABILE!
Şi, pentru ca absurdul să fie total, după negarea Holocaustului, acelaşi guvern, în acelaşi an, 2002, scoate un decret-lege prin care negarea Holocaustului este pedepsită cu până la 15 ani de închisoare! Admiţând că, în cazuri grave, se poate aplica această lege şi retroactiv, ar fi normal ca însăşi guvernul să-şi afle locul cuvenit în spatele gratiilor! Creat la comandă, pentru câştigarea unor avantaje politice, Raportul Comisiei spune că “România a ucis, a ucis, a ucis”. Asfel, se spune, fără clipire, un mare neadevăr cutremurător: “În România a fost decimată întreaga populaţie evreiască, cu excepţia unor regiuni unde au supraveţuit”. I-am asigurat pe membrii delegaţiei că adevărul este exact invers şi că aceste câteva regiuni reprezintă, de fapt, actualul teritoriu al României. Mă întreb ce trebuie aruncat mai întâi în lada de gunoi a istoriei: guvernul sau autorii acestu raport. Concluzia înebunitoare a comisiei “ROMÂNII SUNT VINOVAŢI DE GENOCID” nu trebuie lăsată fără un răspuns. Când cineva vine la tine acasă şi te face criminal, cred că este cazul să îi arăţi, fără ocol, uşa. Cred că nu este prea târziu, Majestate, să faceţi acest gest, în numele tuturor.
Istoria este făcută întodeauna de învingători. Dar, atâta timp cât nu se spune răspicat că a existat un singur om în întreaga istorie a celui de al Doilea Război Mondial care s-a opus lui Hitler, salvând jumătate milion de suflete de la moarte sigură (Mareşalul Ion Antonescu) rămânem în minciună. Nu putem nega opinia lui Goebels, căpetenia nazistă, care, în jurnalul personal, spune: “M-am dus de mai multe ori la Hitler şi i-am spus că Antonescu conduce cu ajutorul duşmanilor noştri. Sub nasul nostru pleacă nenumărate vapoare cu evrei spre Palestina. S-a ajuns să se trimită alimente pentru evreii români din Franţa”. Cred că sunteţi de acord să-l credem mai degrabă pe Goebels (acesta avea zeci de agenţi la Bucureşti, care îi spuneau adevărul), decât pe Wiesel, care are mii de agenţi locali care se încurcă însă în minciuni.
Dacă de pe teritoriul Regatului României nu a fost trimis niciun evreu spre lagărele de concentrare naziste, nu aceeaşi soartă au avut-o cei surprinşi de război pe teritoriul german sau pe al axei fasciste. La ordinele Mareşalului Antonescu, Guvenul României a făcut eforturi extraordinare pentru a-i încuraja pe evrei, a le face viaţa mai uşoară şi a salva mii de oameni de la moarte sigură. Prin acţiuni disperate, contra cronometru, oamenii Mareşalului Ion Antonescu scot din trenurile morţii zeci de famili, opresc arestări şi execuţii în ultimul moment sau dau zeci de paşapoate în alb cu nume româneşti. După cum reiese din documente, s-a încercat de multe ori scoaterea evreilor români chiar şi din lagărele de concentrare. Pentru că documentele esenţiale a activităţii statului român pentru salvarea evreilor de la moarte sunt ascunse în raport, pun sub semnul întrebarii onestitatea, imparţialitatea şi chiar legalitatea Comisiei Wiesel. Astfel, în directiva guvernului din toamna anului 1942 se spune, cu claritate:
“Întrucât în România evreii sunt consideraţi cetăţeni români, ei trebuie să se bucure şi în străinătate de protecţia statului român”. În final, se cere să se intervină pentru recuperarea averilor evreilor români aflaţi pe teritorul Reich-ului. Ca urmare a faptului că Mareşalul Ion Antonescu cerea înapoierea “evreilor săi”, în răspuns, Ministerul Afacerilor Străine al Franţei comunică, în ianuarie 1943, Legaţiei Române de la Vichy, că este favorabil repatrierii evreilor români aflaţi în Franţa. La 28 mai, Ministerul Afacerilor Străine şi Direcţia Generală a Poliţiei stabilea normele în vederea “revenirii în ţară a evreilor cu drepturi foarte bine stabilite la cetăţenia română şi a căror primire în România a fost admisă în mod excepţional, dintr-un spirit de umanitate faţă de situaţia grava ce li s-ar fi creat în străinătate”.
În urma instrucţiunilor personale ale ministrului român de Interne, Mihai Antonescu, din 6 aprilie 1943, Legaţia României din Berlin a adresat (pe 12 aprilie) o notă către Auswärtiges Amt, solicitând o intervenţie la serviciile germane competente şi în special la Geheimestaatspolizei (Gestapo) pentru eliberarea cetăţenilor români nearieni arestaţi după 31 martie 1943 şi acordarea vizelor de plecare în România. Din “raţiuni politice”, Auswärtiges Amt a dat curs cererii. În circulara trimisă de Sicherheitsdiest (Serviciul Secret-SD) la 30 aprilie către unităţile din subordine se cerea acestora să înceteze arestările în rândul evreilor români, iar la Bruxelles, consulul român se duce personal la Gestapo, cerând sistarea arestărilor şi deportărilor şi obţine, la 6 mai, eliberarea celor arestaţi. Peste o săptămână, Legaţia germană anunţă “că au fost luate măsuri să nu mai fie arestat niciun supus român”. În decembrie 1943, a început acţiunea pentru salvarea evreilor din Italia şi Grecia. În scurt timp, sub nasul nemţilor, evreii sunt aduşi în ţară. Primăvara anului 1944 va intra în istorie ca un miracol românesc: MAREŞALUL ION ANTONESCU SALVEAZĂ 11.000 DE EVREI DE LA HOLOCAUST, trimiţând instrucţiuni Legaţiei Române din Budapesta să dea viza de intrare în România (9.837 de vize) pentru mii de evrei unguri şi străini aflaţi în Ungaria.
Un document de extraordinară importanţă îl reprezintă şi raportul generalului Ion Gheorghe, ministrul de la Berlin, care descrie eforturile susţinute ale diplomaţiei româneşti pentru a-i salva pe evreii români aflaţi deja în lagăre. El precizează: “atitudinea hotărâtă din partea noastră, declarând formal că înţelegem să ne rezervăm drepturile suverane asupra cetăţenilor români, oricare ar fi originea lor. Astfel, nu poate fi acceptată internarea de către Germania a evreilor supuşi români”. Raportul ajunge la Mihai Antonescu, în 22 octombrie 1943. În perioda următoare, prin legaţia de la Berlin, s-au făcut noi intervenţii în sprijinul evreilor români din lagăre. În luna mai 1944, ministrul de la Berlin primeşte o telegramă disperată de la Bucureşti: “nu este posibil să ne dezinteresăm de soarta cetăţenilor noştri nearieni care solicită protecţia la care au drept legal… Vă rog deci să binevoiţi a face tot ce stă în putinţă pentru ocrotirea, eliberarea şi repatrierea celor în cauză”.
Îi asigur pe toţi cei interesaţi că documentele pe această temă sunt numeroase şi intenţionez să le strâng într-o carte intitulată “Omenia” (Antonescu şi românii salvează evreii de la Holocaust). Am citit multe documente şi niciunul nu m-a uimit şi cutremurat precum cel datat 27 aprilie 1944, prin care Guvernul Român, prin Radu Lecca, cere oficial şi fără menajamente repatrierea evreilor români internaţi la Bleichauer şi Auschwitz (document B’nai B’rith international). Într-o ţară ameninţată cu ocuparea completă de către germani, înlăturarea lui Ion Antonescu, abolirea monarhiei, deportarea tuturor evreilor şi instalarea lui Eichman la Bucureşti (operaţiuni paralele “Margarethe 1” – Ungaria şi respectiv “Margarethe 2” – România) o ultimă încercare de a salva evreii români de la o moarte sigură mi se pare un act de o demnitate sublimă.
Comisia Elie Wiesel pentru studierea Holocaustului îşi intitulează “opera” Raport Final. Dar, pentru că au apărut noi cărţi menţionând 800.000 de victime pe teritoriul controlat de autorităţile române, mi-am dat seama că această statistică nu se va opri niciodată. În consecinţă, cred că este cazul ca orice român sau evreu care gândeşte raţional şi are bun simţ să se opună acestui monstru care a luat-o razna. Trebuie să menţionez că Comisia Wiesel a dat undă verde unei adevărate vânători de vrăjitoare şi de antisemiţi, având ca victimă cultura şi limba română. Astfel, aici, la New York, la Institutul Cultural Român (director pe Corina Şuteu), Eminescu este boicotat, iar folosirea limbii române este absolut interzisă. Pentru că demolarea statuii poetului naţional este aproape desăvârşită şi limba română declarată periculoasă, nu rămâne decât să aşteptăm interzicerea arborării steagului tricolor.
O altă consecinţă a acestui raport este acerbarea antisemitismului şi a sentimentelor antiamericane. Minciuna, exagerările fără limite şi călcarea în picioare a demnităţii oamenilor nu putea să nu creeze resentimente şi chiar ură. Poate că inteligenţa evreiască va realiza într-o bună zi că această politică de tip “bumerang” este contraproductivă şi chiar periculoasă pentru viitor. România a fost o ţară care i-a aşteptat pe americani, iar acum abia aşteaptă ca ei să plece. Dar nimic nu depăşeşte în gravitate faptul că toţi copiii învaţă la şcoală că fac parte dintr-o naţiune de criminali. Aici nu mai este loc de întors, pentru că se merge prea departe. Fiecare părinte, indiferent dacă este român, ungur, evreu sau ţigan (ordinea nu contează), are datoria morală să rupă paginile pline de minciuni ordinare din cartea de istorie în faţa copiilor şi a întregii familii. Fiecare profesor are datoria să vorbească despre omenia şi curajul românilor care au salvat de la moarte o jumătate million de oameni nevinovaţi, chiar dacă această lecţie nu face încă parte din programul de învăţământ. În acest fel, vom face un prim pas spre recâştigarea demnităţii noastre, iar copiii noştri se vor întoarce de la şcoală cu fruntea sus.
Majestate,
Un rege are datoria să ne apere istoria, cultura şi să fie alături de noi la nevoie. Cred că sunt în asentimentul ţării să vă rog să vă ridicaţi în ceasul din urmă şi să spuneţi ADEVĂRUL. În acest fel, veţi recupera istoria şi onoarea tuturor. Când va veni momentul, veţi mulţumi destinului care v-a dat şansa să faceţi ceva important pentru trecutul, prezentul şi viitorul ţării. Majestate, vă găsiţi la o ultimă încrucişare de drumuri, având posibilitatea de a pleca spre istorie ca REGELE MIHAI I al ROMÂNlEI sau ca un Mihai oarecare, în curând uitat de toţi.
ROBERT HORVATH (Deva) New York,
septembrie 11, 2008 la 10:34 am
Swastika
AND MR PATAPIEVICI
The international furor caused by Britain’s Prince Harry sporting a Nazi armband at a fancy dress party is perhaps surprising to those of his compatriots who do not feel themselves to be represented by the royal family in any way, and are not surprised when the British tabloid press catches one of its members acting stupidly. The timing of the Prince’s ignorant and irresponsible display could not have been worse, occurring only two weeks before an event was held at Auschwitz to commemorate the sixtieth anniversary of the death camp’s liberation. The owner of the local costume shop where Harry hired his uniform informed the Sun newspaper, which broke the story, that he first looked at SS uniforms, but they all came in sizes too small for him and so he settled for a lower rank. Disregarding the bizarre fact that such a range of Nazi outfits were available in a provincial English shop (and the implication that SS men were short), it is perhaps not
certain that the controversy over the incident would have taken the same course if the SS insignia had shown up in the grainy, cellphone photograph instead of the swastika, despite the fact that the SS was the division that ran the death camps. The mysterious power of the swastika and its capacity to cause instantaneous outrage and disgust is once again confirmed.
Members of human rights groups around the world have called for greater expressions of regret from Britain’s third-in-line to the throne. Although many reactions in Britain itself have tended to play down the incident as simple, youthful folly, the Conservative Party leader, Michael Howard, whose grandmother died at Auschwitz, called for a proper apology. The affair comes soon after damning research was published that over half of young Britons have never heard of Auschwitz and know nothing of what happened there. Hopefully, the excellent new documentary series that has just started screening on BBC2 in the UK (and PBS in the USA) will help to remedy this.
German politicians have now called for an investigation into possibly extending a ban on Nazi symbols, which already exists in Germany, to the rest of Europe. Franco Frattini, the European Commissioner for Justice, Freedom and Security, has expressed his willingness to consider the possibility. A discussion of this issue on BBC Radio 4’s Today program on 17 January inevitably abbreviated the terms of reference to the swastika itself. The German ambassador to Britain, Thomas Matussek, helpfully pointed out that it is an error to simply say that Nazi symbols are banned in Germany: what is illegal is their public manifestation or distribution, as is the case for symbols of any anti-constitutional groups or parties. . On the same program Shami Chakrabarti, director of the civil liberties organization Liberty, commented that she felt banning the swastika on a wider basis was not the answer, instead advocating more education about the facts of the Holocaust.
Yet she did say: “I have a strong emotional response when I see a swastika, it makes my stomach turn.”
The symbol invokes a gut reaction; there seems to be no intellectual space between the graphic mark and what we now know happened under its banner, no room for dissociating the two. In the discussions about the recent incident, the swastika has been interpreted as a symbol of the Holocaust itself. Referring vaguely to how the Prince’s private education has not served him well, the first words of the Leader article in the Observer newspaper for 16 January were: “You do not need much education to know that the swastika represents a crime to shame humanity.” The swastika was in fact a national symbol for Germany, incorporated in the country’s official flag by the National Socialists in 1935. As such, it was used in all manner of official capacities during the remainder of the Third Reich. So, the symbol’s meaning, even in the sense of its relation to the Nazis, has been shifted slightly by the legacy of their heinous deeds.
It is the four strokes joined in perpendicular fashion to the ends of the main shafts of the cross, which render this symbol so much more complex and versatile than a simple cross. This makes it a “hooked cross,” as it is called in German (Hakenkreuz), and thereby gives it the added element of direction. The Nazis predictably chose the clockwise orientation, tilting it at 45 degrees to accentuate this. They prescribed how the swastika should be applied, and protected it by legislation from unauthorized use. The current legal restrictions on usage of the symbol in Germany make sense as a way of repealing its former official status there, and, in effect, an attempt to outlaw any behavior reminiscent of National Socialism. Adolf Hitler, himself a frustrated painter, was always keenly aware of the role of art and design in the National Socialists’ public image: it was really the most disturbingly thorough program of corporate identity. Hitler claimed
in Mein Kampf to have personally dictated the precise form of the Nazi swastika: “I myself, after innumerable attempts, had laid down the final form; a flag with a red background, a white disk and a black swastika in the middle. After long trials I also found a definite proportion between the size of the flag and the size of the white disk, as well as the shape and thickness of the swastika.” Words to give any graphic designer pause for thought about the potential force of such branding.
Has the National Socialists’ particular appropriation of the swastika, and the horrors with which it is now consequently associated, tainted the symbol once and for all? In his book, The Swastika: A Symbol Beyond Redemption?, Steven Heller concluded yes to this question, having fairly represented the opposite view. He expressed the same opinion in an article for Print magazine (July/August 2000): “To my mind, the swastika has been irrevocably destroyed as a viable symbol for anything other than Nazi barbarism. It should be retired with its Nazi trappings intact.”
DEVA ( Robert Horvath ) new york
septembrie 11, 2008 la 10:48 am
Fasciştii îmi ameninţă copilul!
Posted by Mihnea Georgescu under America, Antisemitism, Cultura, Eterna şi fascinanta Românie, Ion Iliescu, Israel, Istorie, Marea blogăreală, Maria Barbu, Mihnea Georgescu, Politică, Religie, Răspunsuri
[34] Comments
Urmaşii ucigaşilor de la Auschwitz au trecut la ameninţări! După ce se batjocoresc simbolurile iudaismului la New York şi protestez şi eu ca un Om de Bine, primesc de la un apologet al lui Patapievici următoarea ameninţare:
Ion spune: august 8, 2008 at 12:50 am e
Ai 48 de ore la dispozitie sa ti suspenzi blogul si orice atitudine impotriva lui HRP.In eventualitatea in care nu o vei face,te faci direct responsabil de situatia viitoare a ta,a sotiei si mai ales a fetitei tale.
Dragii mei, am primit-o joi spre vineri, această oribilă provocare fascistă! Voi ştiţi când expiră termenul de 48 de ore? Exact duminică, de Tisha B’Av, ziua cea mai neagră a calendarului iudaic, când ne aducem aminte de Distrugerea Templului şi de Soluţia Finală. Voi credeţi că aceste provocări fasciste şi antisemite sunt întâmplătoare??? Ce vină are micuţa mea fiică Miriam, în vârstă de doar 4 ani? Iată adevărata faţă hâdă a fasciştilor care se constituie în apologeţi ai lui Patapievici!
Acelaşi gunoi fascist făcea valuri şi la Poeta Maria Barbu, sub numele de Theodor Mommsen. Este vorba de Mommsen, o ştiu după email. Am atras atenţia şi Preşedintelui Iliescu şi colegilor de bloggosferă de stânga asupra acestei provocări fasciste!